Conferinţa Banat

Vă prezentăm câteva date despre activitatea misionară pe care au desfășurat-o în Venezuela câțiva tineri din Conferința Banat.

Participanți:
Ciprian Tăutan – din Apateu, actualmente membru la Castellon (Spania) – misionar cu normă întreagă (aproximativ 10 luni pe an) în Venezuela
Leontina Stan – Lipova – asistentă medicală (cel mai nou membru al echipei)
Teofil Carp- Cuvin, actualmente membru în Madrid
Ionel Indricău – Cuvin
Romelia Rus – Cuvin

Localizare

Misiunea se desfășoară în sudul Venezuelei, la graniţa cu Guyana în statul Bolivar, în jungla amazoniană. Aici locuiesc indigenii de etnie Cariñas.

Istoric

Misiunea noastră a început în urmă cu trei ani în comunitatea indigenă Esperanza, care se află la aproximativ 50 km est de orăşelul Tumeremo. Aici am reuşit în iarna anului 2007-2008 să construim prima biserică adventistă, iar în iarna anului 2008-2009 am reuşit să ridicăm şi o casă în care să locuiască misionarul. Tot atunci am muncit împreună la ridicarea bisericii adventiste din comunitatea indigenă de etnie pemon San Jose, dar şi la construirea a două camere care să fie folosite pentru lucrarea cu copiii la o biserică nou înfiinţată din oraşul Bolivar.

Misiunea actuală

Cafetal

În iarna anului 2009-2010 am intrat în comunitatea cariñas Cafetal. Aici, biserica adventistă din Tumeremo a organizat campanii de evanghelizare, iar în urma a trei botezuri avem 68 de noi fraţi adventişti. Comunitatea indigenă Cafetal nu avea un loc de închinare, pentru aceasta fiind folosită şcoala veche în care încăpeau doar jumătate din cei care se închinau. Biserica din Tumeremo ne-a solicitat să-i ajutăm la construirea unui locaş de închinare.
La început foloseam ca material de construcție lemnul, care acolo se găseşte din belşug, dar acum am schimbat lemnul cu metalul, din pricina termitelor care rod tot ce este lemn. În comunitatea Cafetal nu există surse de apă, aceasta fiind colectată doar de la precipitaţii. În sezonul secetos apa este cea mai mare problemă a lor. Toată populaţia era bolnavă din cauză că foloseau apă din nişte găuri pe care le-au săpat pe fundul unei foste mlaştini. Sora Leontina, asistenta noastră i-a tratat, iar după o săptămână erau foarte bucuroşi că în sfârşit după luni de zile pot trăi o viaţă normală. În timpul cât am fost acolo am reuşit să transportăm 2 cisterne de apă care să aline cât de cât setea lor.

În perioada în care am muncit în această comunitate, Ciprian a predicat din Biblie în fiecare seară fraţilor de aici, noi în credinţă şi dornici să cunoască mai mult din Sfintele Scripturi.

Domnul ne-a binecuvântat cu o maşină nouă de cusut, cu care sora Leontina împreună cu sora Chano au cusut fuste pentru toate surorile şi fetele din acest trib.

Cere en Mono

A doua lucrare realizată tot în misiunea de anul acesta a fost construirea unei biserici pentru comunitatea credincioșilor din Cere en Mono, care se află într-o zonă semi-deşertică între oraşul Bolivar şi Columbia. În acest loc muncește ca misionar laic un frate pe nume Natanael. Biserica are deja 16 membri, dar clădirea în care se adunau era în pericol de prăbușire din cauză că era construită din lemn. Am reuşit să ridicăm structura metalică şi să-i punem acoperişul. În aceste zone clădirile sunt mult mai simple decât la noi, zidurile nefiind necesare. Orice mişcare a aerului este binevenită.

Bolivar

În zilele în care ne pregăteam de plecare, fraţii din Bolivar ne-au chemat într-o seară la evanghelizarea pe care ei o ţineau în oraş. Într-o grădină goală s-au instalat în jur de 100 de scaune, au pus în faţă o pânză albă pentru proiector şi a început evanghelizarea. Nevoia lor era evidentă. Am reuşit doar să cumpărăm structura metalică, fraţii de acolo urmând să cumpere tabla pentru acoperiş şi să construiască locaşul de închinare. Am mulţumit lui Dumnezeu pentru familia Bisonday din Bolivar care ni s-a alăturat şi ne-a fost de mare ajutor și datorită camionetei lor.

Proiecte de viitor

Pe data de 6 aprilie se vor întoarce acolo Ciprian şi Leontina pentru a trece pe la bisericile deja înfiinţate cu scopul de a le oferi ajutor medical și spiritual. Noi ceilalţi, aşteptăm ca la noi să vină iarna pentru ca să mergem din nou și să intrăm și în alte localități. Rugăm pe Dumnezeu să binecuvânteze pe fraţii noştri care au contribuit cu câte ceva la susţinerea acestei misiuni.